Cerealele integrale, ecologice sunt o alegere sănătoasă deoarece în ele sunt păstrate toate componentele esenţiale ale boabelor proaspete:
- germenii cerealelor conţin vitaminele B, E, antioxidanţi, iar învelişul boabelor este bogat în carbohidraţi, proteine, fibre, vitamine din complexul B şi minerale
- nu au: adaos de zahăr, îngrăşăminte, substanţe chimice nocive
Alegeţi cerealele naturale, din plafar, macinaţi-le şi combinaţi-le după bunul plac!
Când sunteţi în căutare de cereale pentru copil, mergeţi la plafar sau la magazinul bio. Alegeţi ovăzul, grâul, hrişcă, quinoa, meiul, orezul (basmati alb cel puţin până la vârsta de 2 ani).
Şi asiguraţi-vă că cel mic primeşte din cereale doza necesară de fier, cel puţin trei miligrame per porţie . După ce sugarii și copiii mici sunt înţărcaţi (lapte matern sau formulă), cerealele pot furniza aproximativ jumătate din necesarul zilnic de fier. Cerealele integrale susţin buna funcţionare a metabolismului, dau o senzaţie îndelungată de saţietate şi alimentează organismul cu minerale. Fierul din acestea este bine absorbit, mai ales în asociere cu alimente bogate in vitamina C.
Orezul este bogat în glucide complexe , aproape nu conține grăsimi , nu conţine colesterol şi este sărac în sodiu , cu excepția cazului când adăugați sare în apa în care îl gătiți . În general orezul – atât brun cât şi alb- este considerat o sursă bună de vitamine și minerale . În alimentaţia copiilor este recomandat orezul basmati alb, cel puţin până la vâsta de 2 ani, având cel mai redus conținut de arsenic.
Orezul este o sursă de proteine, este ușor de digerat, nu conţine gluten, ceea ce îl face să fie o alegere bună pentru sugari, ca primă cereală introdusă în alimentaţie. Se poate introduce începand cu vârsta de 6 luni, în masa de legume.
Există studii care spun ca orezul conține o cantitate mare de arsenic, subtanţă cu care acesta este contaminat în timpul creșterii, fiind tratat cu pesticide și alte substanţe industriale. De aceea, se recomandă ca orezul să fie hidratat peste noapte, spălat foarte bine înainte de gatire și fiert într-o cantitate mai mare de apă (5 părți de apa la o parte de orez). Apa în exces o puteți scurge după gatire. Astfel, nivelul arsenicului este redus. Laptele de orez, consumat cu regularitate, se recomandă după vârsta de 5 ani.
Quinoa , de multe ori numită ” superaliment ” sau o ”supercereală „ , este o proteină complexă, bogată în fibre şi diferite vitamine şi minerale . Este , de asemenea, fără gluten și este recomandată în alimentaţia bebeluşului încă de la început (după vârsta de 6 luni). Poate fi asociată atât cu fructe (banană sau fructe coapte) cât şi cu legume. Quinoa conţine saponine şi de aceea este bine să fie spalată bine sub jet de apă înainte de a fi gătită pentru a evita gustul amărui, hidratată pentru 1-2 ore şi fiartă în apă aproximativ 20 de minute.
Meiul conţine foarte multe substanţe nutritive cu ajutorul cărora aparatul digestiv işi poate îndeplini funcţiile în condiţii optime. Indigestia cronică, gazele, balonările, greaţa, ulceraţiile stomacale şi hiperaciditatea sunt probleme care se pot rezolva cu ajutorul consumului de mei. Cantitatea mare de magneziu şi siliciu conferă meiului proprietatea de a proteja ţesuturile pentru a avea piele, buze, păr şi unghii sănătoase, în timp ce niacinul din mei (vitamina B3) ajută la reducerea colesterolului. Este un aliment bogat în acid folic, necesar în producerea de noi celule, ca urmare, esenţial pentru copiii mici tocmai pentru că în cazul lor celulele noi se produc într-un ritm mai alert.
Meiul este aşadar o cereală foarte versatilă, putând fi combinat atât cu fructe, cât şi legume. Dacă nu aveţi idee despre cum se găteşte, cea mai simplă soluţie este să înlocuiţi orezul cu meiul în reţete.
Meiul de asemenea nu are gluten, poate fi introdus în alimentaţia bebeluşului după vârsta de 6 luni. Se hidratează în apă cu lamâie pentru 6 ore şi se fierbe pentru 20 de minute. Se scurge de apă şi se combină cu fructe sau legume.
Grâul este, probabil, cea mai utilizată dintre cerealele disponibile peste tot în lume și este din ce în ce mai des utilizată în alimentație datorită beneficiilor sale. Își are originea în Asia de sud-vest, dar astăzi este cultivat în nenumărate țări. În mod obișnuit, cultivarea grâului se face pentru utilizarea acestuia în principal pentru produsele de panificație.
Alimente precum pâinea, pastele, biscuiţii, covrigii, prăjituri și brioșe sunt doar câteva exemple comune de surse de grâu. Grâul este în măsură să furnizeze o sursă de energie imensă, provenită din întreaga compoziție a cerealei, inclusiv din tărâțe, germeni sau fulgi. Valoarea nutritivă a grâului este păstrată chiar și după transformarea acesteia în făină. Cu toate acestea, dacă doriți să obțineți beneficii maxime din bobul de grâu este recomandat să se aleagă acele produse care sunt fabricate din făină de grâu integrală și evitați soiurile rafinate. Pentru prepararea prăjiturilor, checurilor, puteți opta pentru un mix de făina alba și făină integrală de grâu.
Grâul este bogat în săruri minerale precum calciu, magneziu, potasiu, sulf, clor, arsenic, siliciu, mangan, zinc, cupru dar și vitamine: vitamine din grupul B și vitamina E. Această bogăție de nutrienți este motivul pentru care este adesea folosit ca și hrană de bază.
În alimentația copilului este recomandat să se introducă grâul în jurul vârstei de 7 luni. Cel mai des, primul aliment din grâu introdus este couş-couş-ul. Este un aliment cu factor alergen. Așa că, atunci când se oferă pentru prima oară, ar trebui să fiți atenți la reacțiile alergice. Dacă acestea apar, luați legătura cu medicul pediatru.
**Inroducerea glutenului
Glutenul se regăsește în special în grâne – grâu, secară și orz (uneori și în ovăz, în urma contaminării în timpul procedeelor de prelucrare). În cazul în care se introduce glutenul prea devreme în alimentaţia copilului, există riscul ca acesta să manifeste o serie de reacţii sau afecţiuni cu efecte serioase asupra sănătăţii. Noile studii ne informează că glutenul ar trebui introdus între 6 şi 7 luni pentru a se diminua riscul de a dezvolta alergii sau intoleranţă la gluten. Ideal, nu mai devreme de 6 luni, nu mai târziu de 7 luni.
Există o confuzie des întâlnită între alergie şi intoleranţă la grâu sau la produse pe bază de gluten. Alergia este destul de neobişnuită şi este foarte diferită de intoleranță. Ea se caracterizează printr-un răspuns al sistemului imunitar la anumite proteine care se găsesc în grâu. Reacţia se poate identifica destul de uşor pentru că simptomele apar de la câteva minute până la maxim 2 ore de la ingerarea alimentelor pe bază de grâu: eczeme, iritaţii pe piele, urticarie, dificultăţi de respiraţie etc.
Intoleranţa este o afecţiune mai frecvent întâlnită la bebeluşi şi este diferită de reacţia alergică. Apare atunci când organismul are probleme în a digera anumite alimente care conţin această proteină. Reacţiile pot fi destul de severe şi pot cauza probleme intestinale grave.
Există o serie de înlocuitori ai cerealelor cu gluten care pot fi digeraţi cu succes de copiii care au intoleranţă sau alergie la gluten: mei, ovăz (fără urme de gluten), orez , hrişca, amaranth, quinoa.
Specialiștii în alergologie recomandă ca niciun bebeluş cu vârsta sub 6 luni să nu consume alimente cu gluten. Chiar şi la această vârstă, medicii sunt de parere că nu ar trebui ca diversificarea alimentaţie să înceapă cu alimente care conţin glutem. Introducerea glutenului în primele 3 luni de viaţă creşte de 5 ori şansele de a face boala celiacă. Riscul este la fel de crescut şi dacă proteina este introdusă prea tarziu în alimentaţie.
Cel mai indicat este să incepeţi să îi daţi treptat alimente cu gluten de la 6 luni, după începerea diversificării alimentaţiei şi să urmăriţi cu atenţie reacţiile bebeluşului. Este important să îi daţi la început cantităţi mici, dar constante, de astfel de produse pentru a fi sigură că în cazul în care suferă vreo reacţie, apar simptomele şi boala poate fi descoperită la timp.
Ovăzul, în special fulgii de ovăz reprezintă o cereală complexă, care ar trebui consumată cu regularitate de către copii şi adulţi. Consumul de ovăz reduce riscul apariției mai multor afecțiuni, inclusiv hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat de tip 2. Eticheta de pe pachetul fulgilor de ovăz ar trebui să conţina un singur ingredient: ovăz integral. Ovăzul este o sursă de vitamine, fier, magneziu şi vitamine din grupul B.
Este o cereală fără gluten, care poate avea însă urme de gluten, fiind cultivată alături de cerealele cu gluten, de aceea este indicat să se introducă în alimentația copiilor între 6 si 7 luni. Fulgii se pot măcina şi hidrata/ fierbe (în funcție de tipul fulgilor) pentru 15 minute în lapte, apă , se pot folosi în batoane de cereale, în biscuiţi, în chiftele la cuptor sau în combinaţii cu fructe şi legume.
Porumbul este o sursă bună de vitamine, complexul de vitamine B, în special. Vitamine, cum ar fi tiamina, niacina sau acidul folic pot fi găsite în porumb. Aceste vitamine joacă un rol important în dezvoltarea copilului. Tiamina este bună pentru menţinerea nervilor şi dezvoltarea creierului. Niacina este de ajutor în metabolizarea zaharurilor, proteinelor și acizilor grași. Acidul folic este util în menținerea celule noi, reduce riscul de anemie. Alte vitamine, precum vitamina A, vitamina K şi vitamina E sunt, de asemenea, găsite în porumb.
Este o sursă bună de minerale precum fosfor, potasiu, magneziu, zinc, fier.
Porumbul se poate introduce în alimentația copilului după vârsta de 6-7 luni, cel mai des se foloseşte sub formă de făină de porumb (mălai). Este un aliment cu factor alergen. Astfel că, atunci când se administrează pentru prima oară, este important să fiți atenți la eventualele reacții alergice. Dacă acestea apar, luați legătura cu medicul pediatru.
Amaranthul conţine cantităţi importante de minerale, valoarea sa energetică fiind apropiată de cea a grâului. Este mai bogat în minerale, cum ar fi calciu, fier, fosfor și carotenoizi, decât majoritatea legumelor. Acesta are un conținut de proteine cu adevărat remarcabil: pentru o ceaşcă de amaranth: 28.1 grame de proteine, comparativ cu 26,3 grame în ovăz și 13,1 grame de orez.
O cană de amaranth conține 15 miligrame de fier, în timp ce orezul alb conţine doar 1,5 miligrame. O cană de amaranth brut conține, de asemenea, 18 miligrame de fibre, în comparație cu orezul alb care conține 2,4 grame .
Se poate introduce în alimentaţia bebeluşului după vârsta de 6-7 luni. În urma hidratării/înmuierii (de preferat 8-12 de ore) se fierbe (1 parte seminţe la 3 părţi apă) timp de 20 de minute. Se poate prepara alături de legume sau în terciuri, chiftele la cuptor.