Când vine vorba de bebelusi și copii mici, proteinele de origine animală (carne, oua, lactate) dar si cele de origine vegetala (quinoa, chia, fasole uscata, mazare, linte, naut, cereale, etc), joaca un rol important.
De ce sunt necesare proteinele?
Deoarece proteinele susțin creșterea și dezvoltarea copiilor mici. Bebelușii și copiii mici cresc rapid, astfel că au nevoie de mai multe proteine pe kilogram decât copiii mai mari și adulții. Lipsa proteinelor complete in alimentatia lor poate întârzia creșterea și dezvoltarea, diminuează imunitatea și scad cantitatea de energie de care bebelușii și copiii mici au nevoie.
Când mâncăm alimente care conțin proteine, sucurile digestive din stomac și intestin distrug proteina din alimente în unități de bază, numite aminoacizi. Aminoacizii pot fi apoi refolosiți pentru a face proteinele de care corpul are nevoie pentru a menține mușchii, oasele, sângele și organele corpului. Dintre cei 22 de aminoacizi, corpul poate produce 13 dintre ei (numiti si aminoacizi ne-esentiali) , insă nu poate produce restul de 9 aminoacizi pe care îi putem obţine consumând alimente bogate în proteine complete sau proteine incomplete combinate. Aceştia 9 sunt numiţi aminoacizi esențiali, deoarece este esențial să ii obținem din alimentele pe care le consumăm atât noi, cât și copiii (cum ar fi laptele matern, formula, carnea, ouăle, produsele lactate,soia, chia sau quinoa ).
Copiii în creștere au nevoie de proteine pentru a-i ajuta să construiască și să repare celulele, enzimele și hormonii și, în ultimă instanță, să furnizeze energie. În plus față de proteine, alimentele din grupul de alimente proteice furnizează cantități de zinc, magneziu, vitamine din grupul B și vitamina E. Multe alimente din grupul proteinelor complete, de asemenea, furnizează fier. Fierul din carne și pește este mai bine absorbit decât fierul din ouă, fasole uscată și mazăre. Vitaminele B acționează ca bujii pentru a ajuta corpul să folosească și să producă energie. De asemenea, alimentele bogate în proteine complete ajută la formarea de noi celule sanguine și țesuturi ale corpului și contribuie la buna funcționare a sistemului nervos. Fierul lor contribuie la transportul oxigenului în sânge și previne anemia. Magneziu ajută în construcția oaselor și eliberarea de energie în mușchi și zincul ajută funcția sistemului imunitar.
Însă nu trebuie să exageram oferindu-le copiilor prea multe proteine. Carnea este un aliment bogat in proteine si cantitati foarte mari din aceste proteine se pot depune pe rinichii imaturi ai bebelusului. Prin urmare , este recomandata oferirea carnii in cantități mici (35-40 de grame/zi sub varsta de 1 an si 50-60 grame/zi dupa varsta de 1 an) amestecate într -un alt aliment (piure de legume , de exemplu). De asemenea, trebuie sa luăm în calcul toate proteinele pe care copilul le consumă într-o zi (fie de origine animala – carne, ouă, lactate; fie de origine vegetala – mazare, linte, chia, fasole uscata, chiar si legume bogate in proteine etc) și să încercam să respectam cantitatea de proteine recomandată ( fara a sta cu cantarul si calculatorul cand pregatim masa):
- pentru copiii cu vârsta intre 6-12 luni – 1,5g proteine/ kg corp
- pentru copiii cu vârsta intre 1-3 ani – 1,2 g proteine kg/ corp
- pentru copiii cu vârsta intre 3-7 ani – 1g proteine kg / corp
Ce facem în situația în care copilul nu accepta carnea?
Nu rămâne altceva de făcut decât sa suplimetam alimentatia acestora cu ouă, proteine vegetale complete (chia, canepa , soia – neapărat nemodificata genetic, quinoa). De asemenea, combinând doua proteine incomplete (precum linte și naut sau orez și ciuperci spre exemplu), putem obtine o proteina completă.
Alte surse de proteine vegetale :
- cereale integrale
- linte
- naut
- orez
- ciuperci
- semintele de dovleac
- migdale
- avocado
- algele verzi
- fulgii de drojdie inactivă
- hrisca
- amaranth
