Perioada de tranziție de la alaptare exclusiva la introducerea produselor alimentare, denumita si diversificare, se referă la un copil de la 6-23 luni și reprezinta o perioadă foarte vulnerabilă. Este momentul cand hrana neadecvata, saraca in nutrienti, bogata in sare sau zahar poate contribui la declansarea anumitor probleme de sanatate. Malnutritia poate fi prevenita prin oferirea unor mese diversificate, bogate in nutrienti, produse alimentare proaspete.
Alimentatia echilibrata este cheia sanatatii. Si acest lucru inseamna ca trebuie sa le oferim copiilor alimente din toate grupele alimentare, sa folosim mereu alimentele de sezon in preparate. Fructele, legumele si carnea sa fie bine spalate si gatite corespunzator. O buna igiena alimentara si alimentatia sanatoasa si echilibrata, ne feresc de boli si ne fac mai rezistenti in fata lor.
Din alimentatia copilului nu ar trebui sa lipseasca :
- Fructele si legumele proaspete, de preferat de sezon
- Cerealele integrale (mei, ovaz, quinoa, chia, orez, grau, cous-cous, porumb)
- Produsele de origine animala (carnea-pui, peste, vita, ficat; oua; branza )
- Leguminoasele ( naut, linte, fasole )
- Grasimile sanatoase ( uleiuri crude de seminte- in, susan, masline, floarea soarelui; nuci; seminte; avocado)
- Apa
Laptele nu se afla printre produsele enumerate mai sus, deoarece este un subiect aparte, ce trebuie tratat separat.
Asociatia Americana de Pediatrie recomanda alaptarea exclusiva pana la varsta de 6 luni, continuand si pe perioada diversifacarii pana la cel putin 2 ani. Daca dintr-un motiv sau altul copilul nu poate fi alaptat, se recomanda formula de lapte adaptata varstei, pana la varsta de 1 an cel putin.
Laptele de vaca nu este recomandat in alimentatia copilului inainte varsta de 1 an ( sursele care sustin aceasta idée AAP, FAO, WHO), din urmatoarele considerente:
- Laptele de vaca nu acopera necesarul de fier, vitamina E si acizi grasi esentiali
- Sistemul digestiv al bebelusului nu poate digera nivelul crescut de proteine, sodiu si potasiu prezente in laptele de vaca.
‘Pentru că laptele de vacă este adaptat nevoilor viteilor, care au o viteză mult mai mare de creștere decât sugarii, conținutul de nutrienți esențiali pentru creștere, cum ar fi proteinele și unele minerale,sunt mult mai ridicate ca si valori (de obicei, de 2-3 ori) decât în laptele uman. Prin urmare, laptele de vacă suprasolicita functia renală. Conținutul ridicat de proteine va contribui semnificativ la aportul total de proteine zilnic, unii sugari avand un aport excesiv de proteine, care ar putea avea efecte adverse (a se vedea articolul cu privire la riscurile consumului excesiv de protein- AAP ). Lapte de vacă are un conținut redus de acizi grași esențiali, zinc, vitamina C, și niacină și cu un conținut ridicat de acizi grași saturați. Lapte de vacă nu ofera aportul necesar de fier copilului. Conținutul de fier este scăzut, este prost absorbit, iar laptele de vacă care nu a fost tratat termic (pasteurizat sau UHT), poate provoca sangerari gastro-intestinale.’ ( sursa AAP)
Dupa varsta de 8 luni, cand pot fi introduse in alimentatie lactatele, se recomanda introducerea laptelui de capra in preparate si pentru prepararea branzei sau a iaurtului. Lapte de capră este o alternativă. Teoretic, laptele de capră este mai puțin alergenic și mai ușor de digerat decât laptele de vacă, avand o compozitie apropiata laptelui matern. Acesta insa nu ar trebui să fie utilizat ca un substitut pentru laptele praf. Atat laptele de vacă cat si laptele de capră contin lactoza, lapte de capră contine o cantitate putin mai mica (4.1 versus 4.7 procente). Acest lucru este un avantaj pentru sugari care au intoleranță la lactoză si este posibil sa tolereze mai bine laptele de capra.
De asemenea, laptele de origine animala poate fi inlocuit cu laptele vegetal, pe masura ce au fost introduse alimentele care stau la baza obtinerii laptelui vegetal (soia, orez, ovaz, migdale, etc.). Puteti gasi pe piata mai multe tipuri de lapte vegetal îmbogățit cu calciu. Așa că , dacă copilul dumneavoastră are o alergie sau intoleranță la lactate sau pur si simplu alegeti sa inlaturati din alimentatia copilului laptele de origine animala , laptele vegetal fortificat poate fi un substitut eficient . Este , de asemenea, mai mai sarac in calorii si grasimi decat laptele de vaca , astfel încât acesta poate fi o buna sursa de hidratare pentru copii mici sau mai mari . Alegeti un lapte vegetal organic, fara zahar ( pe lista de ingediente ar trebui sa se afle : ingredintul de baza, apa, ulei si putina sare si in unele cazuri calciu din alge marine). Laptele vegetal nu poate inlocui laptele praf, decat cu acordul pediatrului.
Un alt subiect care ar trebui tratat separat, sunt grasimile.
Furnizarea unei diete cu conținut ridicat de grăsimi este foarte importanta in primii doi ani de viata ai copilului. În cazul în care produsele alimentare de origine animală nu sunt consumate în mod regulat, sunt necesare 10-20 g de grăsimi sau uleiuri adăugate, cu excepția cazului in care este dat un aliment bogat în grăsimi. In cazul in care se consuma produse de origine animala cu regularitate, sunt necesare pana la 5g de grasimi suplimentare in alimentatie (ulei masline, nuci, seminte,unt, smantana). Alimentele bogate in grasimi sunt importante în alimentația sugarilor și copiilor mici, deoarece acestea oferă acizi grași esențiali, facilitează absorbția vitaminelor liposolubile, dau un plus de enrgie si imbunatatesc activitatile senzoriale.
Ce grasimi ar trebui sa consumam : ulei de masline (extravirgin), ulei de susan, ulei de porumb, ulei rapita, ulei de floarea soarelui, seminte (in, dovleac, floarea soarelui), nuci (nuci romanesti, arahide, caju, nuci pecan, nuci de macadamia, alune de padure), avocado, peste gras.
Ce grasimi ar trebui sa evitam : ar trebui sa consumam in cantitate mica, spre deloc – alimente prajite, margarina, unt, galbenus de ou, pui cu piele, carne grasa, branzeturi grase (cascaval, branza cu mucegai, telemea), inghetata, frisca, smantana grasa, ulei de palmier si ulei de nuca de cocos.
Pentru un sistem imunitar sanatos, copiii trebuie sa primeasca fructe si legume proaspete, bogate in vitamina C, antioxidanti, carotenoizi si acizi grasi (Omega 3, Omega 6). Diminuati consumul de zahar, deoarece acesta slabeste sistemul imunitar!
