În general, copiii urmează același stil alimentar ca și parinții. Sunt și foarte multe situații în care părinții iși adaptează dieta în funcție de ceea ce mănâncă copiii și astfel ajung să mănance mai hranitor și mai sănătos. Motivele pentru care părinții aleg să urmeze o alimentație vegetariană sau vegană, adesea sunt cele legate de mediu sau de propria sănătate. Și în majoritatea cazurilor, parinții aleg același stil de dietă și pentru copii, în unele situații fără a se informa suficient cu privire la felul în care excluderea alimentelor de origine animală poate influența starea de sănătate a copilului și dezvoltarea acestuia pe termen lung.
O dietă vegetariană echilibrată poate asigura nevoile copiilor de creștere și dezvoltare. Cu toate acestea, trebuie asigurat un aport caloric adecvat și monitorizată permanent creșterea. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită aportului adecvat de proteine și surselor de acizi grași esențiali, fier, zinc, calciu și vitamine B12 și D. Este posibil să fie necesară suplimentarea vitaminelor în cazurile dietelor vegane stricte, fără aport de produse animale.
În primele șase luni, toți bebelușii, ideal, primesc exclusiv lapte matern. Laptele de vacă, laptele de soia, laptele de orez și formulele de lapte vegetal, nu sunt potrivite în primul an ca substitut pentru laptele matern, deoarece au un raport greșit între proteine, grăsimi și carbohidrați și lipsesc substanțe nutritive importante pentru sănătate, creștere și dezvoltare. Deoarece laptele matern este o sursă bogată de nutrienți, este ideal ca mamele să alăpteze cât mai mult, cât mai aproape de varsta de 2 ani.
Ce ar trebui să stiți dacă alegeți o alimentație vegetariană sau vegană?
Dacă doriți să optați pentru alimentația vegetariană, înainte de a începe diversificarea este bine să discutați despre posibilele riscuri cu medicul pediatru sau cu un medic dietetician pediatru.
Aflați care sunt simptomele de urmărit care pot indica nevoile nutriționale ale copilului. De exemplu, schimbările de dispoziție sau schimbările de energie pot semnala o problemă. La început, s-ar putea să doriți să păstrați un jurnal alimentar, apoi, puteți revizui jurnalul cu medicul pediatru pentru a vă asigura că nu treceți cu vederea dezechilibre nutrițonale.
Alimentele solide pot fi introduse în același mod ca și pentru copiii non-vegetarieni. Însă este important să acordați atenție următoarelor substanțe nutritive:
Vitamina B12: vegetarienii pot obține B12 din produse lactate și ouă. Veganii, atât mamele care alăptează cât și copiii, au nevoie de o sursă bună de B12. Opțiunile includ un supliment sau alimente fortificate, cum ar fi produse din soia (nemodificata genetic și folosita ocazional), cereale fortificate și înlocuitori de carne.
Calciu: bebelușii alăptați sau hrăniți cu formulă, precum și copiii mici care consumă lapte și alimente lactate, obțin de obicei o cantitate suplimentară de calciu suplimentar din alimente, inclusiv din iaurt și brânză. Pentru copiii mici vegani, pot fi necesare alimente și băuturi fortificate cu calciu (lactate vegetale cu calciu din alge marine) sau suplimente alimentare. Pentru a suplimenta dieta copilului cu vitamine sau minerale, mereu cereți sfatul medicului pediatru.
Fier: Conținutul de fier din laptele matern poate fi scăzut, chiar dacă mamele (vegetariene sau vegane ) mănâncă bine. Bebelușii se nasc cu suficient fier timp de 4 până la 6 luni. După această vârstă, sugarii vegetarieni și vegani au nevoie de o sursă exterioară. Opțiunile includ cereale, legume verzi, sfeclă, semințe de chia, dovleac sau susan, leguminoase, ouă și lactate în cazul copiilor vegetarieni sau suplimente fortificate cu fier.
Proteine: Bebelușii au nevoie de proteine pentru creșterea rapidă în primul an. Nevoile de proteine pot fi satisfăcute cu ajutorul laptelui matern sau formulă până la aproximativ 8 luni. Introduceți în alimentația copiilor proteine vegetale complete (chia, canepa , soia – neapărat nemodificata genetic, quinoa) și incomplete (linte, naut, orez, fasole, ciuperci, seminte dovleac, migdale, alge verzi) , din leguminoase, legume și cereale. Copiii vegetarieni pot obține proteine și din lactate și ouă.
Grăsimi și acizi grași – este recomandat să fie incluse în dietele copiilor vegetarieni și vegani surse adecvate de grăsimi vegetale (semințe de in, dovleac și susan, nuci, uleiuri vegetale, avocado).
Vitamina A joacă un rol foarte important în buna funcționare a ochilor și vederii și o găsim atât în produsele de origine animală, cât și în cele de origine vegetala- legume și fructe portocalii ( mango, portocale, pepene galben, morcovi, cartofi dulci), legume verzi sau cu frunze verzi (broccoli, varza bruxelles, salata , spanac, pătrunjel, sparanghel).
Vitamina D ajută oasele să crească, să se dezvolte în mod corespunzător și să rămână puternice. Pe lângă suplimentul de vitamina D, se recomandă să se consume ciuperci, cerealele fortificate, ouă și lactate. Este considerată adecvată expunerea la lumina soarelui, față și mâini, timp de 20-30 min, zilnic.
